Noutăți de toamnă: o selecție personală
Am spus, la un moment dat, că s-au strâns ceva noutăți la mine în bibliotecă și că aș vrea să le scot din teanc și să povestesc despre câteva, măcar despre cele care mă atrag mai tare.
scriitoare
Am spus, la un moment dat, că s-au strâns ceva noutăți la mine în bibliotecă și că aș vrea să le scot din teanc și să povestesc despre câteva, măcar despre cele care mă atrag mai tare.
Aglomerată săptămână, mult prea înghesuite toate pentru gustul meu comod, dar cu citit mult și finaluri satisfăcătoare.
Nu e nicio sinteza veselă astăzi. E un moment cu tristețe on the rocks și regret.
Nu știu să fi făcut nimic special, dar așa se întâmplă uneori, primești cadouri din senin și cel mai potrivit e, vorba unor ladies and gentlemen, să le accepți gracefully și să te bucuri de întâmplare. Nu știu cât de gracefully le-am acceptat, dar de bucurat, m-am bucurat, fără îndoială.
Bine ai venit în America! a fost, pentru mine, fereastra către lumea interioară a unei scriitoare pe care de acum în colo, o voi urmări cu admirație.
Scriu sinteza veselă cu un frig care-mi îngheață degetele, undeva la munte, într-o zi în care pare că va ploua în continuu, înfășurată bine în pături și în cel mai mare, vechi și călduros pulovăr.
Am căutat și am apreciat de fiecare dată în literatură porțiunea aia pulsatilă, deschisă și fragilă, care, pentru că se recunoaște și se acceptă așa, face loc și pentru sensibilitatea și emoțiile celei/celui care citește. Am căutat voci care să poată descrie credibil sensibilități diferite. Nuanțat și cu înțelegere.
Zi după zi am plănuit câte un text, mi-am imaginat combinații și liste cu idei. Chiar versuri întregi mi-am imaginat, combinații luxuriante mi-am dorit. Dar de când a început școala și alarma a sunat neîndurătoare la 6.30 a.m, mi-am dorit în primul și non-negociabil rând, somn.
Săptămâna asta, închei mai repejor sinteza veselă. Va fi, așadar, o sinteză fără weekend, pentru că în weekend mă așteaptă alte drumuri, cu niște cărți, lecturi, cu niște poeți de care-mi place mult și cu un oraș nou, pentru mine, Timișoara, pe care nu vreau să-l neglijez pentru niciun motiv.
Uneori sunt doar drumuri, și mai puțin cărți. Mai mult intenții legate de lecturi, scris și promisiuni viitoare, și mai puțină așezare. Săptămâna asta așa s-a aranjat: cu recitiri, revizitări, drumuri după cărți și adăstat pe lângă cele cunoscute.